De ce?!

Ca să nu-mi amorţească mintea, îmi place s-o lucrez. Work out pentru minte. Prin urmare, cât e ziulica de lungă, atunci când nu proiectez piese ce se vor obţine prin frezare pe maşina ISEL cu freză de 6, şi atunci când nu fac nici facturi (numele/titlu carte şi isbn/ preţul cu şi fără TVA-ul de 9%), mă întreb:

- De ce oamenilor le place să înceapă a se pregăti de Crăciun cu mai bine de o lună înainte? Ce bucurie mai au atunci când vine Crăciunul pe bune?
- De ce colindele sunt aşa leşinate? N-ar trebui să fie vesele? Crăciunul e totuşi de bine, se sărbătoreşte nu se jeleşte.
- Ce demoni le îndeamnă pe unele fete să poarte adidaşi albi de Obor, geacă sport, geantă de lac şi unghii foarte lungi roz?
- Când vor învăţa locuitorii acestui oraş să staţioneze pe partea dreaptă a scării rulante de la metrou?
- Ce raţiuni au oamenii de a aştepta metroul dincolo de linia galbenă de pe peron? Din acest motiv, atunci când metroul intră în staţie, conductorul se simte obligat să claxoneze pentru a-i determina să păşească înapoi (da, metrourile au claxoane!)
- De ce fata cea mai vulgară, cea mai blondă şi cu cerceii cei mai mari vorbeşte cel mai tare?
- De ce, în mod paradoxal, pitzipoancele vopsite brunet mi se par chiar mai vulgare decât cele vopsite blond?
- Întrebarea clasică, de ce toate secretarele sunt scârboase? (Şi de ce această întrebare este clasică?)
- De ce eşti mai jmeker dacă ai maşină jmekeră şi mobil jmeker cu pietre Swarowski? How does that make you a better person?
- De ce sunt atâţia oameni nebuni pe stradă? (Femei în vârstă machiate şi îmbrăcate seducător; femei serioase, îmbrăcate decent, care te opresc în mod firesc pentru o întrebare şi de fapt aceea este “Aveţi un leu vă rog?”; idem pentru bărbaţi serioşi, dar adaugă o servietă şi o înjurătură zdravănă în cazul în care răspunsul tău este negativ; tineri care cântă în tramvai şi urlă cât îi ţin plamânii “săriţi, mă omoară!” atunci când controlorii RATB vor să-i dea jos; bătrâne care, în tramvai, vorbesc singure, expunându-şi diverse gânduri şi raţiuni; idem pentru bărbaţi, dar adaugă ceartă şi urlete revoltate)
- De ce o groază de oameni dau o groază de bani pe lucruri groaznic de urâte?
- Ce temeri lăuntrice le determină pe unele femei să citească micuţe cărţi de rugăciuni în tramvai? Mai grav, de ce citesc şi unele fete tinere aceste cărţulii?
- De ce este ruşinos să nu votezi, atunci când de fapt n-ai nicio alegere de făcut, ci trebuie doar să alegi între două rele?
- Cum se face că pentru unele categorii sociale este lucru demn de laudă să nu fi citit o carte în viaţa ta?
- De ce întotdeauna în holurile de bloc miroase a tocană?
- Cum poate exista o telenovelă al cărei titlu s-a tradus "Fără sâni nu există Paradis?"

Mai am. Poate voi reveni cu partea a doua (stay tuned). Până atunci, primesc cu bucurie orice răspuns (cvasi-)plauzibil la cele de mai sus.

Se la vi!

- Vă salut cu respect nea Puiu! Ce mai faci dom’le, nu te mai văzui de nuş când!
- Ooo să trăieşti domnu inginer! Uite ce să fac dom’le, la piaţă colea la Miniş.
- Plin autobuzu ăsta nene.
- Păi de, merge lumea la cumpărături. Ca sâmbata, ce să-i faci…Şi şoferu ăsta…Alo domnu, unde-ai învăţat să conduci? Parcă cară cartofi măi nene..
- Ia zi domne, cu cine votăm?
- Păi domnu inginer, io nu mai cred în ăştia domne. Ne minte de-atâţia ani, mama lor dă hoţi şi dă dă…nişte hoţi domne! Toţi să fure, să-şi bage ei în buzunar, da unu n-ar face ceva pentru ţărişoara asta. Aşa dă supărat sunt…da’ nu mai zic de Ionel, doctoru. Îl ştii, ăla dă stă în L9 vizavi de băcănie…eee, hai domnule, ăla de avea căţelu de se plimba cu el în fiecare zi, javra aia neagra lua-o-ar dracii că a sărit pă nepoată-mea anu trecut. Aşa domne, şi Ionel ăsta e aşa dă supărat pă politica asta…că noi vorbim aşa în fiecare zi că se duce nevastă-mea pă la madam Popescu, mai stă şi ele de vorbă, se uită la nuş ce telenovelă, de, ca femeile…Şi noi bărbaţii stăm de vorbă, la un păhărel…doooomnule, ce ţuiculiţă face nea ăsta la el la ţară, acia aproape în Dâmboviţa! Mi-a dat şi mie o litră odată de-a pus-o nevastă-mea în debara la păstrare da io stăteam ce stăteam, mai trăgeam o duşcă…într-o săptămână s-a dus ştii cum? Uite-aşaaa! Aşa, şi vorbeam cu nea Ionel, în fiecare zi dă-i cu ţuiculiţă, dă-i cu politică, că ăştia e mincinoşi, că nu face nimica, că era mai bine pe vremea lu nea Nicu. Şi io mă supăr mă astea, da ce să-i faci domne, asta-i viaţa, cu bune cu rele…mă dă p-ăsta îl vedeam că se enervează, că face ca toate alea, îi ziceam “Stai dom’ne liniştit că te îmbolnăveşti, ai totuşi o vârstă”. Să tot aiba vreo 72-73…El nu, că hoţii că alea, da zilnic domnule, dă mă şi săturasem; io să schimb subiectu, pă fotbal, pă ce mai e la piaţă, el îi dădea înainte cu politica. Am mai rărit şi io vizitele la el, ba că am treabă, ba că stau cu nepoţica, nevastă-mea i-a zis şi ea lu madam aia că vezi Doamne face curăţenie acu de sărbători, că una alta…Şi ce crezi domnule? Aflu acu câteva zile că nea Ionel fuse în spital; mi-a zis Popescu administratoru când mă dusei ieri să plătesc întreţinerea…o groază de bani domnule, nici nu ştiu cum ne mai ajungem cu toate cheltuielile că toate parcă se scumpesc din ce în ce, numai pensiile rămân la fel. De când ne tot promit că ne măresc că nuştu ce…Aiurea. Da domle, şi nea ăsta fuse în spital. Mă gândeam io că o să facă preinfart sau infart la cât se agita. Cică s-a dus la spital şi i-au găsit tensiunea douăşdoi cu nuştu cât domne. Dacă era douăzeci, hai douăzeci cu nouă, mai era cum mai era. Da la douăşdoi nu ştiu cât mai are. L-au lăsat acasă, i-au dat pastile, uite nici nu ştiu dacă i-au dat măcar compensate, da iţi dai seama dom’le, o groază dă bani. Eu ştiam că o să se îmbolnavească, eu zic că are scleroză în plăci că mai vorbea şi aiurea uneori dă se speria nevastă-sa, sau chiar Alţhaimăr d-ăla…Vai dă capu lui. Eu îl tot văd că se plimbă cu câinele, îi dau bună ziua da nu mai stau la discuţii că iară o dă pă politică şi face vreun atac ceva; bună ziua şi gata, trec mai departe. Da mă mir că în fiecare zi e cu câinele afară şi nu zici că e bolnav…scleroza asta în plăci, sau infartu ăsta aşa e: eşti bine mersi şi deodată haţ! Te loveşte când nu te-aştepţi. Cum a zis şi Şeicspir ăla: “Ai şapte vieţi, da la un moment dat gata, ajunge! Se la vi!” Hai domnule că tre să cobor, mi-a părut bine, sănătate! Păi ce faci domnişoară, dă-ţi domne jos sacu ăla din spate că loveşti lumea! Acu ce faci, cobori sau stai aicea în uşa? Eeei comedie.