Se afișează postările cu eticheta librarie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta librarie. Afișați toate postările

luni, 20 septembrie 2010

Adieu! (sau Alltogether Now part II)


Mai am trei zile de lucru la librăria care mi-a fost profesoară de relaţii cu clienţii, frigider atât vara cât şi iarna, loc de citit pâna la epuizare şi de vizite-surpriză ale prietenilor (cărora le mulţumesc pentru drum şi pentru că mi-au adus cafea de la Gregory’s, sandwichuri şi salate de la Mega Image). Dar mai ales loc de discuţie cu, şi auzit poveşti de la, oameni de toate felurile.

Sunt oameni care au avut un anumit farmec şi pe care n-am să-i uit prea curând. Doamna Z., cea cu romanele siropoase, câte 20-30 pe comandă, care abia intrau într-o cutie. Îi era teamă să-şi parcheze maşina în faţa librăriei, ştiind că este interzis, aşa că de fiecare dată suna înainte să ajungă, rugându-mă să-i aduc cutia la maşină. “Ajung în 5 minute, mersi, te pup!” Domnul G., cel pornit împotriva americanilor. Prima oară când a venit mi-a adus o ciocolată, de 1 martie, “în loc de mărţişor”, şi mi-a povestit viaţa lui de colonel pe vremea lui Ceauşescu şi cum îi plimba pe americani prin Bucureşti. Un domn anonim, probabil pictor, cu care am discutat despre albumul de Vermeer pe care îl avem la vânzare (şi care, probabil, nu va fi cumpărat niciodată, având în vedere că, redus, costă 400 lei). Mi-a explicat câteva tehnici de pictură şi mi-a spus povestea unora dintre tablourile pictorului flamand. Călugăriţa, îmbrăcată în negru din cap până în picioare şi cu batic pe cap, ce îşi căuta cărţi de Windows 7. Doamna C., cea care şi-a cumpărat, probabil, toate cărţile care există pe piaţă despre metode de croşetat. Domnul O., cel cu multe cărţi cumpărate fără ştirea soţiei (la o comandă mai veche, în agendă, în dreptul numelui lui, era observaţia: “a nu fi sunat acasă, vine el la librărie, nu vrea să ştie soţia cât cheltuie pe cărţi!”). M. V., cel căruia i-am făcut prima factură din viaţa mea, bineînţeles, greşit. Ulterior şi-a comandat câteva cărţi şi o dată a fugit din mijlocul susţinerii unui examen de licenţă (era în comisie!), pentru a veni să le ia de la librărie. My personal favourite, A. A., cel cu multe cărţi despre triburi, dar şi despre cum să fii un gentleman, atât în viaţa de zi cu zi, cât şi la masă. Într-o zi nu a plecat imediat după ce şi-a luat cărţile, ci m-a întrebat una-alta, ajungând să avem o conversaţie cvasi-prietenească. Mai târziu s-a reprofilat pe cărţi despre misticism şi nu am mai purtat conversaţii, dar tot avea un farmec al lui. Şi tot aici, nu-l pot uita pe C., cel care a intrat, m-a salutat, m-a invitat la o cafea, apoi a făcut comanda şi a plecat. I-am amânat cafeaua pentru ziua în care va veni să-şi ia cartea, dar nu m-a mai invitat a doua oară (băieţi, nu faceţi asta, o groază de fete vorbesc serios când spun “data viitoare”!)

Mai sunt, bineînţeles, şi cei care mi-au mâncat câte puţin din suflet de fiecare dată când s-au arătat în faţa mea. Domnul T., singurul client care m-a stârnit atât de tare încât, la replica lui “în străinătate oamenii sunt altfel, domnişoară, nu ca dumneavoastră!”, eu am îndrăznit să-i replic “nu vă faceţi iluzii, nu sunt nici ca dumneavoastră!” Mi-a dat cele mai puternice palpitaţii din viaţa mea, laolată cu nişte senzaţii de sufocare şi altele din categoria cardio-respiratorii. De asemenea, domnul F., corporatistul acru şi plin de el, care m-a ameninţat în fel şi chip dacă nu-i vin cărţile repede şi dacă nu-i dăm discount la ele.

Aşa că, pe lângă bucuria de a nu mai trebui să mă trezesc dimineaţa (cel puţin două săptămâni, până la începerea facultăţii), de a nu mai trebui să suport diverse glumiţe şi bancuri libidinoase de la mai-marele libăriei, de a nu mai sta pe scaun 5 sau 9 ore pe zi, de a nu mai audia zilnic playlistul Kiss Fm, (pre)simt un dor difuz de oamenii care s-au perindat pe-aici în tot anul în care am lucrat la librărie.

miercuri, 14 aprilie 2010

All together now (I)

Îmi plac oamenii care îşi cheltuie banii pe cărţi. Am de-a face cu ei zilnic în librărie. Şi mai mult îmi plac cei cu pasiuni despre care nici nu ai crede că se scrie (atât). Au venit la mine persoane care şi-au comandat cărţi dintre cele mai interesante: paper quilling şi cum să croşetezi flori, cum să fii un gentleman, cum să pilotezi un aeroplan şi cum să rezişti tentaţiilor extraconjugale. Am aflat că există cel puţin trei cărţi diferite despre cum să-ţi îngrijeşti Schnautzer-ul şi cel puţin un ghid de sex anal pentru bărbaţi (de ambele sexe). Se scriu cărţi despre sensul vieţii şi despre cum să devii un bărbat musculos în doar câteva săptămâni.

M-am gândit la un experiment social, în care i-aş pune la un loc pe toţi clienţii fideli ai comenzilor de cărţi la noi. Primul lucru pe care l-aş face ar fi să le pun într-o cameră pe cele trei doamne care îşi cumpără colecţii întregi de romane scrise de Sandre Brown recent descoperite (vezi Mary Balogh sau Janet Chapman). Să se cunoască ele, doamnele astea, şi să discute în linişte despre autoarele şi romanele preferate, despre cum se identifică cu (sau trăiesc prin) personajele feminine ale cărţilor. Prevăd însă o vagă invidie a celorlalte două pe doamna Z., şi nu pentru că e o blonda simpatică, mereu pe tocuri şi cu maşină scumpă, ci pentru că deţine cu siguranţă recordul la romane siropoase; de Crăciun şi-a cumpărat 63 de astfel de cărţi, printre ele şi întreaga colecţie Highlander (“Charming the Highlander”, “Tempting the Highlander”, “Loving the Higlander”) şi colecţia “Lord” (trilogiile “The Forbidden Lord”, “The Pirate Lord” şi “The Dangerous Lord”). Doamnele C. şi S. sunt mai cumpătate. Ultima oară, doamna C. şi-a cumpărat doar trei cărţi, iar doamna S. m-a luat în zeflemea că vreau să o ţin în picioare încă 2 minute şi jumătate pentru a-i taia chitanţă pentru singurul volum comandat (30 lei).

Mă întreb dacă domnul F., cel care vrea să înveţe să se plimbe cu aeroplanul, ar avea ceva în comun cu mai sus-numita doamnă Z. S-ar plăcea cu siguranţă, el este un carismatic pe gustul multora, cu glumele lui absurdo-cvasi-comice (“Domnişoară, dacă nu-mi vine cartea săptămâna viitoare vin cu mascaţii peste dumneata! Şi oricum, reducere tot vreau!”). Dar, având în vedere verigheta de pe deget şi faptul că doamna Z. este şi ea destul de fermecătoare, nu aş vrea ca domnul F. să ajungă să îşi comande şi el “Every Man's Battle: Winning the War on Sexual Temptation One Victory at a Time”.